De la „animalcule” la „microbiom”
Cuvintele pe care le folosim pentru microbi spun ce credeau oamenii despre ei la un moment dat. Povestea cuvântului „microbiom” are o surpriză: e cu aproape cincizeci de ani mai vechi decât se crede de obicei.
Anatomia cuvântului
„Microbiom” e construit din trei piese grecești:
Sufixul „-om” apare și în cuvinte vechi precum rizom. În biologie a devenit faimos prin genom, termen creat în 1920 de botanistul Hans Winkler, probabil din „genă” și „cromozom”. De atunci, „-om” înseamnă „totalitatea”: genom, proteom, metabolom.
Două feluri de a citi același cuvânt
micro + biom
„Biom” a fost folosit de ecologul Frederic Clements în jurul anului 1916 pentru o comunitate de viețuitoare legată de un mediu. Un microbiom este deci o comunitate de viață microscopică într-un anumit loc: un lac, un sol, o peșteră, un intestin.
microbi + -om
În epoca genomicii, mulți au citit cuvântul ca pe „genomul microbilor”, adică totalitatea genelor microorganismelor dintr-un loc. Citirea a devenit populară odată cu secvențierea ADN-ului în masă.
Ambele sensuri sunt folosite azi, uneori de aceiași autori. Istoricii științei atrag atenția că prima citire e cea originală: cuvântul s-a născut în ecologie, nu în genetică.
Cuvintele dinaintea cuvântului
Până să ajungem la „microbiom”, știința a schimbat mai multe nume pentru aceleași ființe. Fiecare nume arată ce se știa la vremea lui.
| Termen | Când | Ce credeau oamenii atunci |
|---|---|---|
| Animalcule | anii 1670, Leeuwenhoek | Microbii sunt „animale minuscule”, pentru că se mișcă. |
| Floră (intestinală) | secolul XIX | Bacteriile sunt clasificate printre plante, ca „ciuperci care se înmulțesc prin diviziune” (Schizomycetes, Nägeli, 1857). De aici „floră”, cuvânt folosit pentru plante. |
| Germen | secolul XIX | Teoria germenilor: microbii sunt văzuți mai ales drept cauze ale bolilor. |
| Microb | 1878, Sédillot | Un nume neutru, după mărime și viață: „viață mică”. |
| Microbiotă | secolul XX | Toate microorganismele unui loc, fără să le mai numim plante. |
| Microbiom | 1952 → 1988 → 2001 | Comunitatea de microbi împreună cu activitatea și genele ei, un ecosistem. |
Cine a inventat cuvântul?
- 1952: J. L. Mohr. Prima apariție cunoscută, într-un articol din The Scientific Monthly despre protozoarele folosite ca indicatori ai poluării. Cuvântul desemnează microorganismele dintr-un anumit mediu.
- 1988: Whipps, Lewis și Cooke. Prima definiție ecologică precisă, într-o carte despre controlul biologic al bolilor plantelor: o comunitate microbiană caracteristică, într-un habitat bine definit, cu proprietăți fizico-chimice distincte, împreună cu „teatrul” ei de activitate.
- 2001: Joshua Lederberg și Alexa McCray. Duc termenul în medicină: microbiomul este comunitatea de microorganisme comensale, simbiotice și patogene care, literal, împart cu noi spațiul corpului.
- 2015: Marchesi și Ravel. Propun o distincție de vocabular: microbiota înseamnă organismele, iar microbiomul întregul habitat, adică organismele, genele lor și condițiile din jur.
- 2020: Berg și colegii. După ce analizează zeci de definiții, revin la ideea din 1988: microbiota plus „teatrul ei de activitate”, adică moleculele produse, elementele genetice mobile și mediul.
„Lederberg a inventat cuvântul în 2001”
Joshua Lederberg, laureat Nobel, a făcut cunoscut termenul în medicină și l-a legat de corpul uman. Cuvântul exista însă de cel puțin 1952, iar o definiție ecologică clară exista din 1988. Ecologii microbieni îl foloseau de mult. Este un exemplu bun despre cum se scrie istoria științei: cine popularizează o idee nu e neapărat cel care a avut-o primul.
Vocabularul de azi, pe scurt
| Termen | Ce înseamnă | Exemplu |
|---|---|---|
| Microbiotă | Organismele microscopice dintr-un loc: bacterii, arhee, ciuperci, protiste, la care se adaugă de obicei virusurile | „Microbiota intestinală a unui sugar e dominată de bifidobacterii.” |
| Microbiom | Microbiota împreună cu genele, moleculele și mediul ei: întregul ecosistem | „Microbiomul din Peștera Movile se bazează pe chemosinteză.” |
| Metagenom | Toate genele extrase și citite dintr-o probă de mediu | „Metagenomul intestinal conține milioane de gene.” |
| Micobiom | Doar partea de ciuperci: drojdii și mucegaiuri (din grecescul mýkēs, „ciupercă”) | „Candida face parte din micobiomul uman.” |
| Virom | Toate virusurile dintr-un loc, inclusiv bacteriofagii, adică virusurile bacteriilor | „Viromul intestinal e dominat de bacteriofagi.” |
| Holobiont | Gazda împreună cu toți microbii ei, privite ca un singur întreg (termen popularizat de Lynn Margulis în 1991) | „Un coral e un holobiont: animal, alge și bacterii.” |
În limba română
- „Floră intestinală” se aude încă des în vorbirea de zi cu zi și pe etichetele unor produse. Expresia e de înțeles, dar învechită, pentru că bacteriile nu sunt plante. Specialiștii preferă „microbiotă intestinală”.
- „Microbiom” este un neologism intrat în română din engleză și franceză (microbiome). Accentul cade pe ultima silabă: mi-cro-bi-óm. Pluralul este „microbiomuri”.
- „Microbiotă” vine din franceză (microbiote) și are pluralul „microbiote”.
- Atenție la o literă: microbiotă (cu „r”) înseamnă toți microbii. Micobiotă (fără „r”) înseamnă doar ciupercile. Cele două se confundă ușor în scris.