Microbiomul pe înțelesul tuturor
Nu ești niciodată singur. Pe pielea ta, în gură și mai ales în intestin trăiesc trilioane de ființe microscopice. Majoritatea sunt inofensive, multe sunt chiar de ajutor. Iată ce sunt, de unde vin și ce fac.
Ce este, într-o frază
Microbiomul este comunitatea de microorganisme care trăiesc pe și în corpul nostru, împreună cu tot ce fac ele. Vorbim despre bacterii, arhee, ciuperci microscopice și virusuri.
Gândește-te la un oraș. Microbiota sunt locuitorii orașului. Microbiomul este orașul întreg: locuitorii, casele lor, meseriile pe care le fac, ce produc și ce aruncă, plus „cărțile de bucate” după care lucrează, adică genele lor.
Cât de mulți sunt
Unde trăiesc
Fiecare parte a corpului e un alt „habitat”, cu locuitorii lui, la fel cum o pădure, un lac și un deșert au viețuitoare diferite.
- Intestinul gros: de departe cea mai populată zonă. E întunecat, cald și aproape fără oxigen, ca o peșteră sigilată.
- Gura: dinți, limbă, gingii, fiecare cu comunitatea lui. Aici a văzut Leeuwenhoek primele bacterii, în 1683.
- Pielea: o zonă mai săracă și mai uscată. Pielea grasă (fața, spatele), cea umedă (axilele) și cea uscată (antebrațele) au locuitori diferiți.
- Nasul și gâtul, precum și tractul urogenital.
Cum ne alegem microbii
Microbiota nu se moștenește prin gene. Se „adună” din mediu, începând de la naștere.
- La nașterePrimii colonizatoriCopiii născuți natural primesc mai întâi microbi de la mamă. La cei născuți prin cezariană domină la început microbii de pe piele și din mediu. Diferențele se estompează în timp.
- Primele luniLaptele hrănește bacteriileLaptele matern conține zaharuri speciale pe care bebelușul nu le poate digera. Ele sunt hrana bifidobacteriilor, pe care le-a descoperit Tissier în 1900.
- Până pe la 3 aniComunitatea se maturizeazăOdată cu alimentele solide, microbiota devine tot mai diversă și ajunge să semene cu cea a unui adult.
- Toată viațaSe schimbă cu noiAlimentația, medicamentele (mai ales antibioticele), locul în care trăim, oamenii și animalele din jur și vârsta o modelează continuu.
Ce fac microbii pentru noi
Ne ajută să digerăm
Descompun fibrele din plante, pe care enzimele noastre nu le pot digera, și produc acizi grași cu lanț scurt, o sursă de energie pentru celulele colonului.
Produc vitamine
Unele bacterii produc vitamina K și unele vitamine din grupul B.
Antrenează imunitatea
În primii ani de viață, contactul cu microbii ajută sistemul imunitar să învețe ce e periculos și ce nu.
Ne apără de invadatori
Ocupă locul și consumă hrana pe care le-ar folosi microbii periculoși. Fenomenul se numește rezistență la colonizare.
Transformă medicamentele
Unii microbi pot activa sau inactiva anumite medicamente. Acesta e unul dintre motivele pentru care oamenii răspund diferit la același tratament.
Comunică cu restul corpului
Moleculele pe care le produc ajung în sânge. Cercetătorii studiază legăturile cu metabolismul și chiar cu creierul, așa-numita axă intestin–creier.
Mituri și fapte
Apasă pe fiecare afirmație ca să vezi ce spune știința.
Fals„Avem de zece ori mai multe bacterii decât celule.”
Cifra „10 la 1” provine dintr-o estimare din anii 1970 și a fost repetată zeci de ani. Un calcul atent din 2016 arată un raport de aproximativ 1 la 1: cam 38 de trilioane de bacterii și 30 de trilioane de celule umane. La fiecare scaun, raportul se schimbă puțin.
Fals„Bacteriile sunt periculoase.”
Doar o mică parte dintre bacterii provoacă boli. Cele mai multe dintre cele care trăiesc în corpul nostru sunt inofensive sau de folos. Chiar și unele bacterii care pot produce boli trăiesc liniștite în noi, ținute în frâu de restul comunității.
Fals„Toți oamenii au același microbiom.”
Microbiota fiecărui om e unică, ca o combinație proprie de specii. Ce seamănă mai mult între oameni sunt funcțiile: specii diferite pot face aceeași „meserie”.
Parțial„Probioticele refac microbiomul după antibiotice.”
Depinde de tulpină și de situație. Pentru unele tulpini există dovezi că reduc riscul de diaree asociată antibioticelor. Un studiu din 2018 a arătat însă că un amestec de probiotice a întârziat revenirea microbiotei normale după antibiotice. „Probiotic” nu înseamnă automat „bun pentru oricine, oricând”.
Parțial„Un test de microbiom din comerț îmi spune ce să mănânc.”
Un test poate arăta ce bacterii erau într-o probă de scaun la un moment dat. Știința nu poate încă traduce acest rezultat în recomandări personale de încredere. Testele comerciale nu sunt instrumente de diagnostic, iar două laboratoare pot da rezultate diferite pentru aceeași probă.
Fals„Curele de detoxifiere curăță intestinul de bacteriile rele.”
Nu există dovezi că spălăturile intestinale sau „detoxurile” ar îmbunătăți microbiota. Pot în schimb să o perturbe și pot fi periculoase. Corpul are deja organe care se ocupă de eliminarea deșeurilor: ficatul și rinichii.
Adevărat„Ce mâncăm schimbă microbiota.”
Schimbările de dietă se văd în compoziția microbiotei în doar câteva zile. Fibrele din plante sunt hrana preferată a multor bacterii benefice. Detalii pe pagina Microbiom și sănătate.
Fals„«Floră intestinală» e denumirea corectă.”
Expresia vine din secolul XIX, când bacteriile erau clasificate printre plante. Astăzi spunem microbiotă intestinală. Povestea completă este pe pagina Etimologie.